Primul tunel aflat pe o autostradă în România a fost străpuns astăzi. Aflat pe autostrada A1 Sibiu-Pitești, pe lotul 4 Argeș-Tigveni, tunelul a fost construit de compania austriacă PORR folosind tehnologia NATM (New Austrian Tunneling Method). Tunelul este format din două galerii, cu o lungime de 1,3 km.
Nu voi intra în alte detalii tehnice, pentru că ele se pot găsi cu ușurință în toate știrile din presă și nu acesta este subiectul discuției.
Aparent, pare că ne bucurăm prea mult pentru un lucru banal într-o țară civilizată. Problema este că România abia acum poate spune că intră în rândul țărilor care își dezvoltă infrastructura mare, atât rutieră, cât și feroviară. Drumul e lung, iar noi suntem abia la început.
Trebuie spus că abia acum încep lucrările mari de infrastructură, despre care până acum doar s-au scris articole în presă. Tot pe autostrada A1, pe lotul 3, construit de Webuild (fosta Astaldi), va fi realizat tunelul Poiana, cu o lungime de 1,7 km, iar pe lotul 2, consorțiul Mapa & Cengiz va avea de construit 7 tuneluri cu o lungime totală de 31 km.
Rămânem pentru o clipă în domeniul rutier, unde adevărata provocare este construcția autostrăzii A8, care pleacă de la Târgu Mureș și ajunge până la Ungheni. Aceasta va fi a doua trecere a munților și va necesita realizarea unui număr considerabil de lucrări de artă, precum tuneluri și viaducte.
În domeniul feroviar, chiar dacă lucrurile se mișcă cu o lentoare incredibilă, și acolo se construiesc tuneluri mult mai complexe decât cele de pe infrastructura rutieră. Amintesc aici doar sectorul de cale ferată dintre Apața și Cața, aflat pe distanța Brașov-Sighișoara, unde compania grecească Aktor construiește două tuneluri cu patru galerii. Lucrarea se execută cu patru TBM-uri (Tunnel Boring Machine), fiind un proiect mult mai complex.
Am menționat doar câteva dintre cele mai mari și mai complexe proiecte de infrastructură. Spun asta pentru cei care continuă să afirme, în mod eronat, că „nu se face nimic în țara asta”. Se face, dar lent, mult prea lent. De fapt, aceasta este și marea problemă – lentoarea cu care se dezvoltă România.
Nu spun că nu ar trebui să ne bucurăm pentru ceea ce s-a realizat până acum, spun doar că aceste realizări ne arată exact unde ne aflăm. Adică în urma țărilor din regiunea noastră – și nici măcar nu îndrăznesc să fac vreo comparație cu statele din vest, unde infrastructura mare este construită de mult timp și unde acum se dezvoltă proiecte mărețe și ambițioase.
În timp ce noi ne bucurăm pentru un tunel de 1,3 km, alții proiectează și se pregătesc să construiască tuneluri pe sub apă pentru mașini și trenuri sau tuneluri de 57 km – proiecte de lungă durată.
Dacă revenim la România, această situație ne arată și un alt lucru: faptul că țara noastră se află în cea mai bună perioadă a sa din punct de vedere economic. Fără o economie dezvoltată, nu poți avansa la acest nivel.
Rămâne de văzut cât va dura această perioadă, având în vedere tulburările prin care trece țara.