În România circulă de ani buni ideea că nimeni nu se mai uită la televizor. Când spun „televizor”, nu mă refer la acel dispozitiv din living pe care rulăm filme de pe Netflix, ci la televiziunea tradițională.
Nu știu exact din ce cauză, dar pentru unii pare „cool” să spună că nu se mai uită la TV, că ei consumă doar Netflix sau alte platforme de streaming.
Realitatea este însă diferită și nu e greu de observat. Nu doar că lumea încă se uită la televizor, dar aceștia sunt în continuare foarte mulți. Televiziunea tradițională, așa cum o știm, este încă relevantă – fie că vorbim despre încrederea oamenilor, fie despre cifrele de audiență și sumele uriașe investite în publicitate. Din acest punct de vedere, putem spune că rămâne lider în rândul canalelor de comunicare.
Da, știu povestea cu sistemul de măsurare a audiențelor – nu este tocmai modern sau precis. Din păcate, este singurul pe care îl avem. Nu există în prezent o alternativă reală pentru măsurarea audienței posturilor TV.
După cum bine știți, în diverse momente, aproape toate televiziunile publică cifrele privind audiențele. Există și site-uri care le publică neoficial, „pe surse”, aproape zilnic, cel puțin pentru canalele importante – mai ales atunci când sunt difuzate evenimente de interes, cum ar fi meciuri sau lansări de emisiuni așteptate.
Pe de altă parte, există și multă ipocrizie. Îmi amintesc de un celebru scandal în care era implicat canalul Discovery. Aflat într-un conflict comercial cu Digi, o parte din public a luat apărarea Discovery, susținând că ei se uită doar la canale de acest gen. Problema cu afirmații de tipul „eu mă uit doar la Discovery” este că, atunci când consultăm cifrele de audiență, vedem că lucrurile nu stau deloc bine pentru posturile de nișă.
Personal, pot spune că mă mai uit la televizor doar pentru competiții sportive transmise în direct sau pentru evenimente importante.
La final, rămâne întrebarea din titlu: Voi vă mai uitați la televizor? Cunoașteți oameni care încă se mai uită?